Conjugaison:roumain/compătimi

conjugaison de a compătimi
infinitif			a compătimi
infinitif passé			a fi compătimit
participe passé			compătimit
participe présent			compătimind
		singulier			pluriel
		1re personne (eu)	2e personne (tu)	3e personne (el/ea/el)	1re personne (noi)	2e personne (voi)	3e personne (ei/ele/ele)
indicatif	présent	compătimesc	compătimești	compătimește	compătimim	compătimiți	compătimesc
	passé simple	compătimii	compătimiși	compătimi	compătimirăm	compătimirăți	compătimiră
	imparfait	compătimeam	compătimeai	compătimea	compătimeam	compătimeați	compătimeau
	plus-que-parfait	compătimisem	compătimiseși	compătimise	compătimiserăm	compătimiserăți	compătimiseră
	passé composé	am compătimit	ai compătimit	a compătimit	am compătimit	ați compătimit	au compătimit
	futur populaire	o să compătimesc	o să compătimești	o să compătimească	o să compătimim	o să compătimiți	o să compătimească
	futur littéraire	voi compătimi	vei compătimi	va compătimi	vom compătimi	veți compătimi	vor compătimi
	futur antérieur	voi fi compătimit	vei fi compătimit	va fi compătimit	vom fi compătimit	veți fi compătimit	vor fi compătimit
subjonctif	présent	să compătimesc	să compătimești	să compătimească	să compătimim	să compătimiți	să compătimească
	passé	să fi compătimit
présomptif	présent	oi compătimi	oi compătimi	o compătimi	om compătimi	oți compătimi	or compătimi
	présent progrésif	oi fi compătimind	oi fi compătimind	o fi compătimind	om fi compătimind	oți fi compătimind	or fi compătimind
	passé	oi fi compătimit	oi fi compătimit	o fi compătimit	om fi compătimit	oți fi compătimit	or fi compătimit
conditionnel	présent	aș compătimi	ai compătimi	ar compătimi	am compătimi	ați compătimi	ar compătimi
	passé	aș fi compătimit	ai fi compătimit	ar fi compătimit	am fi compătimit	ați fi compătimit	ar fi compătimit
impératif	affirmatif		compătimește			compătimiți
	négatif		nu compătimi			nu compătimiți