Conjugaison:roumain/se descurca

Définition, traduction, prononciation, anagramme et synonyme sur le dictionnaire libre Wiktionnaire.

conjugaison de a descurca
infinitif a descurca
infinitif passé a fi descurcat
participe passé descurcat
participe présent descurcând
singulier pluriel
1re personne
(eu)
2e personne
(tu)
3e personne
(el/ea/el)
1re personne
(noi)
2e personne
(voi)
3e personne
(ei/ele/ele)
indicatif présent descurc descurci descurcă descurcăm descurcați descurcă
passé simple descurcai descurcași descurcă descurcarăm descurcarăți descurcară
imparfait descurcam descurcai descurca descurcam descurcați descurcau
plus-que-parfait descurcasem descurcaseși descurcase descurcaserăm descurcaserăți descurcaseră
passé composé am descurcat ai descurcat a descurcat am descurcat ați descurcat au descurcat
futur populaire o să descurc o să descurci o să descurce o să descurcăm o să descurcați o să descurce
futur littéraire voi descurca vei descurca va descurca vom descurca veți descurca vor descurca
futur antérieur voi fi descurcat vei fi descurcat va fi descurcat vom fi descurcat veți fi descurcat vor fi descurcat
subjonctif présent descurc descurci descurce descurcăm descurcați descurce
passé să fi descurcat
présomptif présent oi descurca oi descurca o descurca om descurca oți descurca or descurca
présent progrésif oi fi descurcând oi fi descurcând o fi descurcând om fi descurcând oți fi descurcând or fi descurcând
passé oi fi descurcat oi fi descurcat o fi descurcat om fi descurcat oți fi descurcat or fi descurcat
conditionnel présent descurca ai descurca ar descurca am descurca ați descurca ar descurca
passé aș fi descurcat ai fi descurcat ar fi descurcat am fi descurcat ați fi descurcat ar fi descurcat
impératif affirmatif descurcă descurcați
négatif nu descurca nu descurcați

conjugaison de a se descurca
infinitif a se descurca
infinitif passé a se fi descurcat
participe passé descurcat
participe présent descurcându-se
singulier pluriel
1re personne
(eu)
2e personne
(tu)
3e personne
(el/ea/el)
1re personne
(noi)
2e personne
(voi)
3e personne
(ei/ele/ele)
indicatif présent descurc te descurci se descurcă ne descurcăm descurcați se descurcă
passé simple descurcai te descurcași se descurcă ne descurcarăm descurcarăți se descurcară
imparfait descurcam te descurcai se descurca ne descurcam descurcați se descurcau
plus-que-parfait descurcasem te descurcaseși se descurcase ne descurcaserăm descurcaserăți se descurcaseră
passé composé m-am descurcat te-ai descurcat s-a descurcat ne-am descurcat v-ați descurcat s-au descurcat
futur populaire o să mă descurc o să te descurci o să se descurce o să ne descurcăm o să vă descurcați o să se descurce
futur littéraire mă voi descurca te vei descurca se va descurca ne vom descurca vă veți descurca se vor descurca
futur antérieur mă voi fi descurcat te vei fi descurcat se va fi descurcat ne vom fi descurcat vă veți fi descurcat se vor fi descurcat
subjonctif présent să mă descurc să te descurci să se descurce să ne descurcăm să vă descurcați să se descurce
passé să mă fi descurcat să te fi descurcat să se fi descurcat să ne fi descurcat să vă fi descurcat să se fi descurcat
présomptif présent m-oi descurca te-oi descurca s-o descurca ne-om descurca v-oți descurca s-or descurca
présent progrésif m-oi fi descurcând te-oi fi descurcând s-o fi descurcând ne-om fi descurcând v-oți fi descurcând s-or fi descurcând
passé m-oi fi descurcat te-oi fi descurcat s-o fi descurcat ne-om fi descurcat v-oți fi descurcat s-or fi descurcat
conditionnel présent m-aș descurca te-ai descurca s-ar descurca ne-am descurca v-ați descurca s-ar descurca
passé m-aș fi descurcat te-ai fi descurcat s-ar fi descurcat ne-am fi descurcat v-ați fi descurcat s-ar fi descurcat
impératif affirmatif descurcă-te descurcați-vă
négatif nu te descurca nu vă descurcați