Conjugaison:roumain/îngădui

conjugaison de a îngădui
infinitif			a îngădui
infinitif passé			a fi îngăduit
participe passé			îngăduit
participe présent			îngăduind
		singulier			pluriel
		1re personne (eu)	2e personne (tu)	3e personne (el/ea/el)	1re personne (noi)	2e personne (voi)	3e personne (ei/ele/ele)
indicatif	présent	îngădui	îngădui	îngăduie	îngăduim	îngăduiți	îngăduie
	passé simple	îngăduii	îngăduiși	îngădui	îngăduirăm	îngăduirăți	îngăduiră
	imparfait	îngăduiam	îngăduiai	îngăduia	îngăduiam	îngăduiați	îngăduiau
	plus-que-parfait	îngăduisem	îngăduiseși	îngăduise	îngăduiserăm	îngăduiserăți	îngăduiseră
	passé composé	am îngăduit	ai îngăduit	a îngăduit	am îngăduit	ați îngăduit	au îngăduit
	futur populaire	o să îngădui	o să îngădui	o să îngăduie	o să îngăduim	o să îngăduiți	o să îngăduie
	futur littéraire	voi îngădui	vei îngădui	va îngădui	vom îngădui	veți îngădui	vor îngădui
	futur antérieur	voi fi îngăduit	vei fi îngăduit	va fi îngăduit	vom fi îngăduit	veți fi îngăduit	vor fi îngăduit
subjonctif	présent	să îngădui	să îngădui	să îngăduie	să îngăduim	să îngăduiți	să îngăduie
	passé	să fi îngăduit
présomptif	présent	oi îngădui	oi îngădui	o îngădui	om îngădui	oți îngădui	or îngădui
	présent progrésif	oi fi îngăduind	oi fi îngăduind	o fi îngăduind	om fi îngăduind	oți fi îngăduind	or fi îngăduind
	passé	oi fi îngăduit	oi fi îngăduit	o fi îngăduit	om fi îngăduit	oți fi îngăduit	or fi îngăduit
conditionnel	présent	aș îngădui	ai îngădui	ar îngădui	am îngădui	ați îngădui	ar îngădui
	passé	aș fi îngăduit	ai fi îngăduit	ar fi îngăduit	am fi îngăduit	ați fi îngăduit	ar fi îngăduit
impératif	affirmatif		îngăduie			îngăduiți
	négatif		nu îngădui			nu îngăduiți