minciună
Définition, traduction, prononciation, anagramme et synonyme sur le dictionnaire libre Wiktionnaire.
Sommaire |
Roumain [modifier]
Étymologie
- Du latin mentio.
Nom commun
| féminin | Singulier | Pluriel | ||
|---|---|---|---|---|
| cas | non articulé | articulé | non articulé | articulé |
| Nominatif Accusatif |
minciună | minciuna | minciuni | minciunile |
| Datif Génitif |
minciuni | minciunii | minciuni | minciunilor |
| Vocatif | minciuno | minciunilor | ||
minciună /Prononciation ?/
Dérivés
- minciunică, (« petit mensonge »)
Synonymes
Antonymes
Expressions
- a da (pe cineva) de minciună, (« prouver le mensonge (de quelqu'un) »)
- a face (pe cineva) de minciună, (« prouver le mensonge (de quelqu'un) »)
- prinde cu minciuna a prinde (pe cineva) cu minciuna, (« prendre (quelqu'un) en délit de mensonge »)
- minciună gogonată, (« mensonge excessif »)
- minciună încornorată, (« mensonge excessif »)
Voir aussi
- minciună sur Wikipédia (en roumain)
