sâmbătă
Définition, traduction, prononciation, anagramme et synonyme sur le dictionnaire libre Wiktionnaire.
Sommaire |
[modifier] Roumain
Étymologie
- Du latin sambata.
Nom commun
| féminin | Singulier | Pluriel | ||
|---|---|---|---|---|
| cas | non articulé | articulé | non articulé | articulé |
| Nominatif Accusatif |
sâmbătă | sâmbăta | sâmbete | sâmbetele |
| Datif Génitif |
sâmbete | sâmbetei | sâmbete | sâmbetelor |
| Vocatif | … | … | ||
sâmbătă féminin /'sɨm.bə.tə/
Antonymes
Expressions
- A se duce pe apa sâmbetei = a se prăpădi; a se pierde.
- A purta (sau a ține cuiva) sâmbetele = a dușmăni, a pizmui, a urî pe cineva; a purta (cuiva) un gând rău, a căuta să facă rău cuiva.
- Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paștilor = sâmbăta din ajunul duminicii Paștilor.
- Sâmbăta morților (sau a moșilor) = nume dat anumitor sâmbete din an, în care se fac slujbe de pomenire și pomeni pentru morți.