polku
Finnois
Étymologie
- De polkea.
Nom commun
Déclinaison
Cas | Singulier | Pluriel |
---|---|---|
Nominatif | polku | polut |
Génitif | polun | polkujen |
Partitif | polkua | polkuja |
Accusatif | polku [1] polun [2] |
polut |
Inessif | polussa | poluissa |
Élatif | polusta | poluista |
Illatif | polkuun | polkuihin |
Adessif | polulla | poluilla |
Ablatif | polulta | poluilta |
Allatif | polulle | poluille |
Essif | polkuna | polkuina |
Translatif | poluksi | poluiksi |
Abessif | polutta | poluitta |
Instructif | — | poluin |
Comitatif | — | polkuine- [3] |
Notes [1] [2] [3]
|
Avec suffixes possessifs |
Singulier | Pluriel |
---|---|---|
1re personne | polkuni | polkumme |
2e personne | polkusi | polkunne |
3e personne | polkunsa |
polku \ˈpol.ku\
Préfixe
polku-\ˈpol.kuˌ\
Forme de nom commun
polku \ˈpolku\
- Accusatif II singulier de polku.